CETATI TRANSILVANE (II)

Excursie

A DOUA ZI – 09.04.2015 – 360 KM

SIBIU - MEDIAŞ - SIGHIŞOARA - TG.MUREŞ

 

În curtea Muzeului de Ştiinţe ale Naturii

 

                                             Luăm la pas străzile cetăţii

Jurnal de călătorie

SIBIU

            Visul oricărui român pasionat de ţara lui este să ajungă măcar o dată în viaţă în oraşul lui Hermann. Sibiul este unul dintre cele 7 oraşe medievale fortificate începând cu secolul XIII pentru a preveni invaziile tătare. Acestea au „botezat” şi denumirea germană a Transilvaniei medievale – Siebenburgen: Bistriţa, Cluj-Napoca, Sebeş, Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Braşov.

            Dintre cele 7 mari oraşe fortificate, 5 se aflau în zona graniţelor provinciei şi alte două în zona centrală (Mediaş, Sighişoara). O dată ajuns în Piaţa Mare din Sibiu, care oferă poate cea mai spectaculoasă panoramă a unui oraş săsesc, german, medieval, este obligatoriu să urci în cele două clădiri-simbol ale oraşului, transformate în muzee, suficient de înalte încât într-o zi frumoasă poţi admira întreaga depresiune submontană a Sibiului, cuibărită la poalele Făgăraşului şi Cindrelului. Prima dintre ele, prin care trece aleea de acces între Piaţa Mare şi Piaţa Mică, se numeşte Turnul Sfatului, amintind de rolul pe care îl avea acesta în cuprinsul celei de-a doua centuri de fortificaţii a Sibiului medieval. Era situat în imediata apropiere a Primăriei (sfatului), fiind utilizat pe parcurs atât ca turn de poartă, cât şi ca foişor de foc.

            Cum trecem în Piaţa Mică, ne strecurăm pe faimosul Pod al Minciunilor şi ajungem în Piaţa Huet, dominată de cea mai înaltă clădire din oraşul vechi: Biserica fortificată Evanghelică. Saşii au devenit luterani o dată cu Reforma lui Martin Luther din secolul XVI, în prealabil aceştia practicând catolicismul în cadrul Ordinului Cavalerilor Teutoni. Teologia creştină Luterană a lăsat în Transilvania cele mai impunătoare şi mai rezistente biserici, acestea impresionând atât în exterior, prin contraforturile uriaşe, cât şi în interior, prin elementele stilului gotic, nelipsite niciunei biserici luterane de la noi.

SIBIU – SIGHIŞOARA cetăţi: SLIMNIC

            Suntem pe unul dintre cele mai vechi drumuri medievale transilvane, care leagă două dintre cele şapte cetăţi fortificate: Sibiu şi Mediaş. În cazul absurd în care invadatorii tătari reuşeau să treacă de fortificaţia puternică a Sibiului spre nord, îi aştepta o nouă „surpriză” pe traseu: Stolzenburg. „Castelul mândru”, aşa cum se traduce denumirea germană, reprezintă un avanpost al Sibiului, un fost oraş medieval construit special pentru apărarea drumului comercial ce lega Sibiul nu numai de Mediaş, ci şi de Sighişoara sau Bistriţa. Pe cel mai înalt şi mai apropiat deal faţă de drum, saşii au construit în secolul XIV fortificaţia cu turn-de-poartă, bastion, capelă şi o serie de contraforturi. Astăzi, au rămas zidurile exterioare şi o parte din capelă, consolidate în cadrul unui proiect de restaurare din anul 1959.

MEDIAŞ

            „Civitas Mediensis”, oraşul de pe Târnava Mare este al doilea ca număr de locuitori din judeţul Sibiu. Centrul istoric conservă 17 turnuri şi bastioane medievale. Din Piaţa Ferdinand, asemănătoare ca suprafaţă cu Piaţa Mare din Sibiu, zărim către nord un turn impunător şi deosebit de frumos ornat, coloristic, de care ne despart numai două minute de mers pe străduţele înguste cu iz medieval. Biserica Evanghelică Sfânta Margareta este vizibilă încă de la gară şi de la mari depărtări, datorită turnului arătos de biserică, recunoscut în Transilvania atât pentru înclinarea faţă de planul vertical, cât şi pentru „funcţia” celebră pe care a îndeplinit-o în 1476 – de închisoare pentru Vlad Ţepeş, în urma unui conflict cu regele Ungariei de atunci, Matia Corvinul.

SIGHIŞOARA

     Amatorii de linişte aleg să-şi petreacă majoritatea timpului la Biserica din Deal, evanghelică. Obligatoriu, aceştia abordează şi celebrul pasaj „Scara Şcolarilor”, construită integral din lemn masiv, denumită astfel deoarece imediat lângă Biserica din Deal, aproape de cel mai înalt punct al cetăţii, a fost amplasat Liceul Teoretic Joseph Haltrich. Dacă luteranii surprind în permanenţă prin arhitectura bisericilor, aceştia nu se lasă mai prejos nici când vine vorba despre monumente funerare. Muzeul de istorie din cetatea medievală a Sighişoarei ne prezintă, în fiecare dintre secţiile tematice, aspecte dintre cele mai elocvente ale vieţii Evului Mediu. În Turnul cu Ceas vedem obiecte utilizate de meşteşugari, mobilier specific, chiar şi uneltele folosite în spitalul şi la farmaciile medievale. În subsolurile cetăţii au fost amenajate încă două secţii muzeale: sala armelor şi camera de tortură.

SIGHIŞORA – TÂRGU MUREŞ – Beclean -  DEJ – BAIA MARE

Oprire Târgu Mureş, servirea mesei la Restaurant Laci Csarda, Strada Morii, nr. 2

     Cetatea medievală din Târgu Mureş – complexul cetăţii are o suprafaţă de 4,3 ha și este format dintr-o incintă fortificată cu 7 bastioane unite prin ziduri. În interiorul fortificaţiei se găseşte Biserica Reformată-Calvină şi Clădirea Manutanţei (subunitate din cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalaţiile şi utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari). Cetatea actuală a fost construită pe locul unei alte fortificaţii ridicate în secolul XV (1492) și care a aparţinut voievodului Transilvaniei, Báthori István. Aceasta primă cetate a fost distrusă în 1601, în timpul lui Mihai Viteazul, în urma invaziei condusă de Giorgio Basta. Între anii 1602 şi 1652 s-a construit actuala cetate, de formă pentagonală, având 5 din cele 7 bastioane construite de breslele muncitoreşti ce au utilizat ca materiale de construcție piatra de râu şi cărămida.

În drum spre casă 

Prof. Natalia Nan

Prof. Ramona Pop